Este nevoie de pregătire înainte de a merge la un consult proctologic? Ce ar trebui să facă pacinetul după o intervenție proctologică?

Este nevoie de pregătire înainte de a merge la un consult prcoctologic?

Nu este nevoie de o pregătire specială înainte de un consult proctologic. De multe ori, introducerea unui supozitor sau efectuarea unei clisme înainte de consultul proctologic fac mai mult rău. Este suficient să se facă o toaletă locală simplă cu apă călâie și săpun, fără aplicarea unor creme sau unguente. Ar fi bine ca pacientul să aibă scaunul zilnic înaintea consultului proctologic, iar după, să mănânce foarte ușor și puțin (supă, piure, paste), eliminând în ziua aceea cruditățile, lichidele acidulate, laptele, cafeaua sau alte alimente ce provoacă scaun și/sau balonări (flatulență).

Cât conteaza stilul de viață în apariția bolii hemoroidale?

Incidența bolilor proctologice este în creștere în ultimii ani. În special, boala hemoroidală (afecțiunea hemoroizilor interni și/sau externi), care se află pe primul loc statistic printre bolile proctologice, reprezintă direct consecința condițiilor vieții moderne: alimentația tot mai nesănătoasă, stresul (instabilitatea socio-economică) și suprasolicitarea, modul tot mai sedentar de viață.

Cum este gestionată durerea după o intervenție proctologică?

De cele mai multe ori (>90%), după ședințele de tratament proctologic în ambulator nu este nevoie de calmante (datorită experienței proctologului, metodelor și aparaturii moderne). Pacientul nu va avea dureri – poate simți cel mult o jenă sau un disconfort timp de 5-10 ore și va putea să-și continue activitățile zilnice. După primul scaun, a doua zi, acest disconfort dispare.

Doar după unele intervenții chirurgicale proctologice minim-invazive (fără bisturiu, fără sutură, în special cele cu radiofrecvență), la pacienții cu afecțiuni proctologice avansate sau/și cu complicații pot apare dureri câteva zile, care sunt eficient controlate cu remedii calmante și antiinflamatoare: comprimate, capsule, geluri, unguente, băi de șezut etc.

Ce modificări în dietă ar trebui făcute de pacient după o intervenție proctologică?

În general, nu se recomandă să folosiți alimente iuți, picante și foarte acre, precum și alcool (în special tăriile și vinul rosu-negru), cel puțin câteva zile (7-10). Sunt contraindicate alimentele care provoacă pacienților: constipație sau/și scaune dificile, scaune foarte moi și repetate sau chiar diaree, scaune alternante (prea moi, apoi prea tari), balonare. Fără să fie o rețetă specială, pacienții trebuie să aibă o dietă ușoară („cruțătoare”-  fiert, copt) și redusă cantitativ – supe, piureuri, terciuri, paste integrale etc.

Care sunt măsurile de igienă locală necesare după efectuarea unei proceduri proctologice?

Depinde de afecțiunea proctologică și de tipul de tratament proctologic efectuat, dar în general imediat  după efectuarea unei proceduri proctologice nu se recomandă ca pacientul să aibă scaun și să efectueze măsuri de igienă locală. A doua zi, pacientul poate să aibă scaun, efectuându-și apoi o toaletă locală cu apă călduță (25-37 grade Celsius) și săpun de copii, apoi o baie de șezut, urmând recomandările medicului proctolog.

Când se pot relua activitățile obișnuite?

În funcție de afecțiune, stadiul și complicațiile ei, dar și de metoda de tratament, pacientul își poate relua activitățile de zi cu zi:

  • > 90% din cazuri: imediat după ședința de tratament
  • 7%: a doua zi
  • 3%: în 3-5 zile după intervenția chirurgicală cu radiofrecvență

 

Tratamentele pe care le urmează pacientul trebuie oprite dacă va face o intervenție proctologică?

Foarte mulți pacienți proctologici au boli asociate (hipertensiune arterială, diabet zaharat, cardiopatie ischemică, adenom de prostată, hiper sau hipotiroidie etc.), pentru care iau în mod cronic medicamente, prescrise de medicii curanți și care nu trebuie oprite în cazul tratamentelor proctologice, cu o excepție: anticoagulantele (medicamentele care fluidifică mult consistența sângelui). În aceste cazuri, se cere o recomandare de la specialistul care a indicat tratamentul anticoagulant, pentru a ști dacă se poate opri temporar anticoagulantul sau dacă poate fi înlocuit cu altul, mai puțin „periculos”. În caz contrar, pacientul riscă să facă o rectoragie (sângerare anorectală) majoră.

Lasă un răspuns